Română
English
|
Sunteţi aici: Acasa / Din istoria departamentului Fizica Din istoria departamentului FizicaFizica de rând cu matematica este un pilon de bazå al instruirii fundamentale a viitorilor ingineri. Asemenea discipline general-inginereşti, cum sunt Teoria Mecanismelor, Hidraulica, Termotehnica, Electrotehnica, Electronica ş. a. reprezintă de fapt nişte capitole din Fizică. Un început de propagare a cunoştinţelor fizice în Basarabia se constată pe la sfârşitul secolului XVIII, când a fost tradus în limba română un manual italian de Fizică. Progresul de mai departe a Fizicii pe meleagurile noastre a fost legat de dezvoltarea învăţământului secundar. Este de menţionat în acest sens Liceul Gubernial, numit ulterior Liceul nr. 1, iar mai apoi "B. P. Haşdeu". Prin 1870 aici funcţiona prin străduinţele directorului Chiril Ianovschi un excelent laborator de fizică şi astronomie, care era cel mai dotat din întreg imperiul rus. Studii serioase de Fizică în acele vremuri se realizau peste hotare. Printre fizicienii de valoare ale acelor timpuri de origine basarabeană îl putem remarca şi pe preşedintele Sfatului Ţării (1917-18) Ion Inculeţ, care în perioada 1911-1917 a fost profesor de fizică teoretică la Universitatea din Sankt-Petersburg, mai apoi devenind academician în România pentru o lucrare din domeniul teoriei relativităţii. Un alt valoros fizician basarabean a fost Eugen Bădărău (1859-1927), specialist în fizica plasmei, fiind profesor la Ismail, Sankt-Petersburg, Bucureşti (academician). În liceele Basarabiei din perioada interbelică s-au afirmat asemenea profesori de Fizică ca Mihail Marcu, Grigore Dobândă, Porfirie Procopie, Vasile Coren. După război au fost înfiinţate catedre de Fizică la Universitatea de Stat din Chişinău şi Institutul Pedagogic "I. Creangă". La aceste catedre au activat profesori ca M. A. Pavlov, V. V. Malearov, V. I. Rîcov, L. M. Şcerbacov, S. T. Maclovici, Iu. E. Perlin, S. Gr. Rîjanov, I. P. Cozulin ş. a. Anume discipolii acestor profesori au format colectivul iniţial al catedrei de Fizică a Institutului Politehnic din Chişinău. |
|---|
|
Fondator al catedrei a fost doctorul în ştiinţe fizico-matematice, invitat de la AŞ RM - conf. univ., dr. Victor Langhe, care prin ordinul Nr. 2-8 din 17 august 1964 a fost numit şef al catedrei de Fizică. Prin ordinul Nr. 37-o/k din 31 august 1964 a fost format următorul corp didactic al catedrei: Aviv Kon - docent interimar, Vladlen Oleinic, Boris Prepeliţă, Radion Popa, Artiom Odobescu, VIadimir Efremuşkin - lectori superiori; |
|
Alexandru Cebanovschi, Maria Cebrucean, Svetlana Şutova, Camelia Muşinschi, Zinovia Leviţki, Vasile Jitari, VIadimir Scurtul, Veronica Radul, Natalia Gorelova, Claudia Şerban - asistenţi. În acelaşi an de la Institutul Agricol au trecut lectorii superiori Ion Samusi şi Anatol Ufnarovschi. De asemenea, în acest an a fost angajată şi Tamara Staruş în calitate de laborant superior. În septembrie-octombrie 1964 în blocul de studii nr. 1 au fost amenajate laboratoarele didactice ale catedrei, precum şi cele ştiinţifice. Astfel la catedră au început investigaţiile în domeniul fizicii corpului solid (analiza structurală, sinteza şi studiul proprietăţilor electrice ale materialelor semiconductoare). Iniţial catedra de Fizică a fost direct supusă rectoratului (1964-1967). Ulterior a fost ataşată la Facultatea de Electrofizică (la deschiderea acesteia în 1967). În anul 1987 din această facultate s-a detaşat o facultate nouă Radioelectronică şi Telecomunicaţii (în prezent Facultatea de Inginerie şi Management în Electronică şi Telecomunicaţii), în componenţa căreia în prezent se află catedra de Fizică. |
|
În anul 1967 Victor Langhe s-a transferat la Sankt-Petersburg, conducerea catedrei fiind preluată de către doctorul în ştiinţe fizico-matematice, Ion Samusi, care s-a aflat în acest post timp de 17 ani, fiind concomitent decan al facultăţii de electrofizică, apoi prim-prorector al UTM. Catedra asigura predarea calitativă a disciplinei Fizica la toate specialităţile. Şeful catedrei conferenţiarul Ion Samusi ţinea prelegeri la obiectul "Cristalografia, analiza structurală". Catedra a editat suficiente îndrumare pentru lucrările de laborator, precum şi pentru lucrările practice. |
|
Colectivul catedrei de Fizică în fiecare an a realizat o muncă enormă pentru organizarea campaniilor de admitere: editarea de indicaţii metodice pentru pregătirea de examenele de admitere cu modele de probleme, lecţii în şcolile oraşului şi la cursurile pregătitoare, orientarea profesională în şcolile din raioanele republicii, precum şi examinarea la admitere. În aceşti ani catedra a crescut numeric. Au fost angajaţi noi colaboratori după cum urmează:
|
Catedra de Fizică a pregătit cadre şi laboratoarele respective pentru fondarea unei catedre speciale (1969) — "Dispozitive Semiconductoare" (şef catedră Ion Molodeanu). Catedra a participat activ la crearea laboratorului de microelectronică în anii 1968-71 (începând cu curăţirea subsolului Sălii de Festivităţi a corpului Nr. 1 de studii şi terminând cu instalarea aparatajului modern). În continuare o parte din colaboratorii catedrei de Fizică au efectuat cercetări ştiinţifice împreună cu angajaţii acestor două subdiviziuni. La catedră a fost organizat un laborator ştiinţific, dotat cu aparataj modern şi în care se efectuau cercetări în domeniul analizei structurale a corpului solid, inclusiv a materialelor semiconductoare sintetizate la UTM. S-a format direcţia ştiinţifică: "Analiza structurală atomică a compuşilor coordinativi ale Co, Ni, Cu, Rh, Pd şi Pt. Proprietăţile lor fizice". Direcţia ştiinţifică nominalizată a fost deschisă de prof. Ion Samusi în a. 1964. Rezultatele ştiinţifice obţinute în cadrul acestei direcţii au fost publicate peste 50 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 manuscrise. În acest domeniu au făcut o carieră ştiinţifică A. Kon, G. Taran, N. Burbulea, M. Rusanovschi ş. a. Au fost realizate sub conducerea dlui I. Samusi şi susţinute teze de doctor după cum urmează:
|
|
În această direcţie ştiinţifică a lucrat şi Gherasim Taran. Lucrările ştiinţifice publicate în reviste internaţionale cu participarea lui au contribuit la conferirea titlului ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitarîîn 1998. În cadrul acestei direcţii, în particular, s-au realizat şi studiat structurile coordinative ale metodelor tranzitive Co, Ni, Pt cu liganţi organici care conţin grupe coordinative amine, ţianaţi thiosemicarbazoni, thiosemicarbazizi, dioximine. Pe baza acestor investigaţii a fost fondată şi dezvoltată stereochimia compuşilor complecşi, dezvoltată statistica şi legităţile ţis-trans interacţiunii liganzilor cu metalele tranzitive. |
|---|
|
Studierea structurii cristalelor oferă posibilitatea dirijării metodelor de sinteză a noilor substanţe, a noilor proprietăţi după sistemul structură - substanţă-proprietăţi. Informaţia despre localizarea spaţială a atomilor substanţelor cristaline se utilizează în chimia coordinativă teoretică pentru evidenţierea: formei geometrice a moleculei, metodelor de coordonare ale liganzilor, natura legăturilor chimice, distribuţia densităţii electronice, studierea conformaţiei izomerice etc. Posterior aceşti compuşi şi-au găsit utilizare practică în calitate de catalizatori ai diferitor procese tehnologice. S-a sintetizat o metodică nouă de obţinere a substanţelor cu proprietăţi de semiconductori, substanţe cu o activitate biologică avansată, coloranţi în industria textilă etc. |
|---|
|
Multe din cadrele didactice ale catedrei au participat şi participă în investigaţii ştiinţifice după direcţii din afara UTM şi au susţinut teze de doctor în ştiinţe. La catedră funcţionau seminare metodice şi şiinţifice. Pe parcursul anilor catedra a fost vizitată de savanţi cu renume internaţional:
|
|---|
|
Începând cu anul 1984 catedra de Fizică a fost condusă timp de 11 ani de conferenţiarul Mihail Marinciuc, transferat de la Institutul Pedagogic "I. Creangă". În perioada 1984-1995 la catedră au fost angajaţi Alexei Găină, Elena Perepeliţa, Larisa Luchian, Evghenii Evseev, Igor Pădure, Angela Neaga, Dumitru Țiuleanu. De la organizarea catedrei de Fizică, în 1964 membrii ei s-au aflat în diverse forme de colaborare cu instituţii de învăţământ preuniversitar – scoli medii şi tehnicumuri (ulterior colegii), gimnazii, licee şi colegii. |
|---|
|
De la organizarea catedrei de Fizică, în 1964 membrii ei s-au aflat în diverse forme de colaborare cu instituţii de învăţământ preuniversitar – scoli medii şi tehnicumuri (ulterior colegii), gimnazii, licee şi colegii. Acestea au fost vizitate în scopul orientării profesionale a elevilor şi familiarizarea lor cu programa examenului de admitere la fizică şi modalitatea organizării acestuia. La catedră au fost elaborate şi editate diverse materiale didactice pentru înlesnirea pregătirii către examenele de admitere. |
|---|
|
Membrii catedrei A. Cebanovschi, M. Marinciuc, A. Rusu ş. a. au ţinut prelegeri în faţa profesorilor de fizică la cursurile organizate de Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice şi au participat la întrunirile metodice ale învăţătorilor de fizică din raioanele republicii. |
|---|
|
Începând cu anul 1969 Institutul Politehnic a organizat olimpiadele republicane de fizică ale elevilor. Preşedinţi ai juriului au fost, pe rând, S. Rădăuţanu, I. Samusi, V. Caraganciu, M. Marinciuc. La elaborarea subiectelor pentru proba teoretică şi cea experimentală au participat activ membrii catedrei A. Cebanovschi, A. Kon, A. Ufnarovschi, V. Şura ş.a. Materialele olimpiadelor ce au avut loc în anii 1965 – 1993 au fost sistematizate şi publicate ăn lucrarea "Olimpiade de fizică, ed. Lumina, 1994", autor M. Marinciuc. În anul 1989 la Chişinău a avut loc Olimpiada Unională de fizică, la care au participat elevi din toate republicile fostei Uniuni Sovietice. |
|---|
|
Problemele pentru proba experimentală au fost elaborate de colaboratorii catedrei S. Bulearschi, N. Iarmoliuc, M. Marinciuc, V. Scurtul, I. Stratan, V. Şura. Majoritatea membrilor catedrei au participat la evaluarea lucrărilor realizate de participanţii la olimpiadă. |
|---|
|
Catedra de fizică a iniţiat şi organizat în anul 1997 Olimpiada tehnică republicană la fizică în scopul întăririi legăturilor dintre U.T.M. şi instituţiile de învăţământ preuniversitar. În anul 1998 astfel de olimpiade au fost organizate de asemenea la matematică şi chimie, iar apoi şi la informatică. În anul 2008 a fost editată lucrarea colectivă "Olimpiade tehnice republicane" ce conţine subiectele propuse la ele, precum şi rezolvările lor. |
|---|
|
Începând cu anul 2000 conferenţiarii catedrei M. Marinciuc şi S. Rusu lucrează la elaborarea manualelor de fizică, a culegerilor de probleme şi altor materiale didactice pentru licee, colegii şi gimnazii. La traducerea în limba rusă a unora din ele a participat conferenţiarul catedrei C. Şerban. Creşterea numărului de studenţi înmatriculaţi la Institutul Politehnic din Chişinău (mai apoi Universitatea Tehnică a Moldovei) a cauzat în 1988 divizarea catedrei de Fizică în doua catedre, numite Fizica-1 şi Fizica-2. |
|---|
|
Catedra Fizica-2 a fost inclusă în cadrul Facultăţii de Construcţii industriale şi Civile, deservind 3 facultăţi amplasate în campusul Botanica. Şef al acestei catedre a fost invitat prof. univ., dr. hab. D. Țiuleanu, fizician experimentator, care anterior a lucrat la Institutul de Fizică Aplicată a AŞM. |
|---|
|
Sub conducerea Prof. univ. Dumitru Țiuleanu la catedră a fost fondată direcţia ştiinţifică: "Cercetarea proprietăţilor fundamentale ale semiconductorilor calcogenici necristalini şi aplicarea lor în micro şi nanoelectronică". În procesul dezvoltării acestei direcţii de cercetare au fost create laboratoare ştiinţifice şi implicaţi în cercetare studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai UTM. Au fost susţinute următoarele teze de doctor. |
|---|
|
În 1995 conducerea catedrei de Fizică-1 a fost preluată de prof. univ., dr. hab. Mihail Vladimir. În această perioadă la catedră au fost angajaţi Spiridon Rusu, Vitalie Chistol, Vasile Tronciu, Valentina Pîntea, Eduard Burdujan, Mihail Macovei, Constantin Pîrţac, Marcel Dănilă. |
|---|
|
Pe parcursul anilor la catedra de Fizică s-au derulat cercetări în domeniul fizicii teoretice: teoria supraconductibilităţii, teoria sistemelor dezordonate, a sticlelor de spin şi cvadrupolare, a gazului dezordonat magneto-reţea, proprietăţile sistemelor de excitoni şi biexcitoni la înalte nivele de excitare a semiconductoarelor, optica neliniară. Aceste direcţii de cercetare au fost dezvoltate de prof. univ., dr. hab. M. Vladimir, conf. univ., dr. A. Rusu, conf. univ., dr. S. Rusu, conf. univ., dr. P. Bardeţchi, conf. univ., dr. hab. V. Tronciu. Investigaţiile teoretice în fizică s-au efectuat, în ansamblu, în colaborare cu două departamente de cercetare ale Institutului de Fizică Aplicată a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, care reprezentau şi reprezintă şcoli ştiinţifice de talie mondială:
În 50 ani de existenţă a catedrei de Fizică au fost publicate circa 1500 lucrări ştiinţifice şi didactice, monografii, manuale, îndrumare metodico-didactice. Monografii au elaborat prof. univ., dr. I. Samusi, prof. univ., dr. hab. M. Vladimir, prof. univ., dr. hab. D. Țiuleanu , conf.univ., dr. P. Bardeţchi, conf.univ., dr. S. Rusu, manuale - prof.univ., dr. I. Samusi, conf. univ., dr. M. Marinciuc, conf. univ., dr. S. Rusu, conf. univ., dr. A. Rusu. Au mai fost elaborate cicluri de prelegeri, culegeri de probleme, lucrări de laborator asistate de calculator, softuri pentru acestea ş.a. S. Bulearschi, M. Vladimir şi V. Tronciu au susţinut teze de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice. Au mai fost susţinute şi 12 teze de doctor în ştiinţe fizico-matematice. Dintre multiplele rezultate ştiinţifice obţinute de prof. univ., dr. hab. Mihail Vladimir vom remarca studiul sticlelor de spin în modelul Sherrinton-Kircpatrick în care s-a arătat coexistenţa fazelor sticlă de spin şi feromagnetică, a sticlelor de spin cu clastere în modelul Frendenhammer, a sticlelor cvadrupolare şi a gazului dezordonat magneoreţea (GDMR). Toate aceste modele constau din particule cu spin întreg şi vacanţii cu spinul nul. Particulele interacţionează prin intermediul interacţiunilor magnetice Iij şi nemagnetice Uij distribuite aleatoriu prin reţea cu anumite densităţi de probabilitate. Sistemele dezordonate sunt caracterizate de dezordinea propriu zisă şi de un element definitoriu – frustraţia. În cercetări s-a utilizat metoda diagramelor, ţinând cont de principul staţionar al energiei libere calculându-se numărul enorm de mare de stări metastabile şi valorile medii configuraţionale ale mărimilor termodinamice extensive (energiile liberă şi internă entropia). Corelaţiile dintre stările metastabile pot fi evidenţiate utilizând metoda replicilor simetrice. Pentru modelul sticlelor de spin cu clastere s-a obţinut un sistem din douăzeci de ecuaţii self-consistent pentru parametrii de ordine, care se examinează în vecinătăţile temperaturilor critice şi în domeniul temperaturilor joase. A fost elaborată teoria aliajelor supraconductoare la temperaturi joase în care s-a calculat densitatea stărilor electronice pentru modelele Abricosov-Gorcov, Shiba-Rusinov unibandă cu impurităţi magnetice, modelul Moscalenco bibandă cu impurităţi nemagnetice şi paramagnetice, pentru modelul Keller-Benda a peliculelor subţiri supraconductoare în câmp magnetic extern paralel. Conform densităţii stărilor electronice şi funcţiilor colaterale ei au fost calculaţi astfel de coeficienţi cinetici cum ar fi viteza de relaxare a spinilor nucleelor, coeficientul de atenuare a ultrasunetului şi componenta electronică a coeficientului conductibilităţii termice. Privitor la teoria supraconductibilităţii la temperaturi înalte a fost elaborată o metodă nouă de cercetare a modelului unibandă Hubbard, bazată pe formularea teoremei Vick generalizată (TVG) ce include funcţii ireductibile care sunt nule în cazul teoremei Vick obiţnuite. Confotm TVG a fost constrută o tehnică nouă a diagramelor pentru sisteme cu corelaţii electronice puternice. S-a calculat funcţia Green biparticulă. |
|---|
|
În anul 1999 cele două catedre au fost comasate, la conducerea catedrei rămânând prof. M. Vladimir. Laboratoarele catedrei "Fizica-2" au rămas în continuare în blocul de studii nr. 10, campusul Botanica. În 2000 conducerea catedrei a fost preluată de conf. univ., dr. Ion Stratan. În această perioadă au fost angajaţi noi colaboratori: Victor Boţan, Draguţan Nicolae, Ciornea Viorel, Olga Mocreac,, Nadejda Pustovit, Vasile Cebotari, Marina Ciobanu, Valentin Ciumaş. |
|---|
|
Pe parcursul anilor la catedră au fost realizate mai multe proiecte de cercetare. |
|---|
|
În calitate de exemplu aducem mai jos rezultatele unui astfel de studiu realizat în perioada 1985–1991 de către prof. univ., dr. I. Samusi; conf. univ., dr. R. Radu; conf. univ., dr. I. Stratan şi conf. univ., dr. A. Maciuga ce se referă la modelarea procesului de uscare (polimerizare) a textolitului de sticlă. Folosind metoda radiaţiei termice au fost găsite condiţiile optime de polimerizare (uscare) a textolitului de sticlă. S-a determinat influenţa temperaturii şi vitezei de deplasare a bandelor de ţesătură a dielectricului în acest proces. |
|---|
|
Modelarea procesului de uscare s-a efectuat în baza cercetărilor teoretice a fenomenelor radiaţiei infraroşii a corpului gri efectuate anticipat. Au fost determinate: temperatura optimă de uscare a dielectricului; timpul de expoziţie a bandei cu ţesătură prin câmpul de temperatură. S-a observat că dependenţa calităţii polimerizării textolitului de grosimea lui în prima aproximaţie lipseşte. |
|---|
|
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice pe tematica respectivă au fost implementate în practică la uzina «Молдавизолит» la fabricarea plăcilor de textolit simple, utilizate ca termoizolator în diferite ramuri ale industriei şi a foilor de textolit acoperite cu straturi subţiri de cupru care se folosesc şi în prezent la confecţionarea dispozitivelor radioelectronice şi fabricarea peliculei de protecţie a mobilei. Peliculele respective sunt exportate în ţările vecine (România, Ucraina, Rusia). |
|---|
|
Din 2009 şef al catedrei este Alexandru Rusu, fizician teoretician. La catedră au fost angajaţi noi colaboratori: Serghei Gutium, Ana Popovici. În ultimii ani la catedră au fost întreprinse studii privind implementarea tehnologiilor informaţionale în experimentul fizic didactic. Colectivul de cercetători se compune din şeful catedrei conf. univ., dr. A. Rusu, lect. sup. C. Pîrţac, lect. sup. S. Gutium, conf. univ., dr. S. Rusu. |
|---|
|
Aceste studii se referă atât la experimentul fizic didactic şcolar cât şi cel universitar. Ideea constă în utilizarea aparatelor de măsură interfaţate calculatorului, care permit achiziţia şi transferarea datelor la calculator, unde cu ajutorul unor softuri elaborate special acestea se procesează, calculându-se valorile mărimilor fizice căutate, erorile standard ale acestora, precum şi construindu-se graficele dependenţelor studiate. Astfel, pentru elevii liceelor a fost elaborată şi realizată Trusa de mecanică asistatăă de calculator. |
|---|
|
Aceasta reprezintă o instalaţie unificată de laborator ce a fost proiectată şi realizată cu scopul facilitării lucrului profesorului, dar şi al elevului la măsurarea, procesarea datelor experimentale şi întocmirea referatului la experienţa efectuată. Un alt scop a fost facilitarea însuşirii de către elevi a celor mai simple şi generale metode de cercetare experimentală. Cu ajutorul acestei truse pot fi verificate experimental relaţiile cinematice valabile la mişcarea rectilinie uniform variată pe planul înclinat (13 experienţe) şi la căderea liberă (7 experienţe), principiul fundamental al dinamicii mişcării de translaţie (11 experienţe), legea lui Hooke pentru deformaţiile de comprimare şi dilatare (6 experienţe), legea conservării impulsului la interacţiunile elastice şi plastice (8 experienţe), teorema despre variaţia energiei cinetice a unui corp supus acţiunii forţei de greutate, de frecare sau elastice (10 experienţe), legea conservării energiei mecanice (8 experienţe), formulele perioadelor oscilaţiilor pendulelor elastic şi gravitaţional (7 experienţe). În aceste experienţe de rând cu verificarea unei legi sau relaţii, de regulă, se determină şi o mărime fizică cum ar fi, de exemplu, viteza instantanee a unui corp, acceleraţia mobilului, accelerţţia gravitaţională, constanta de elasticitate a unui resort, coeficientul de frecare (rezistenţă), forţa de frecare, lucrul forţelor disipative ş. a. Softurile elaborate, dar şi instalaţia mecanică permit realizarea celor 70 de experienţe elaborate în mai multe variante. Au fost testate circa 220 variante ale acestor experienţe. Este de remarcat că experienţele elaborate acoperă integral programul de Fizică pentru cl. a 10-a de liceu, multe dintre ele având laturi ale unei cercetări moderne. Utilizarea trusei şi a softului elaborat facilitează substanţial:
Trusa este implementată în procesul de studii în circa 80 licee din Republica Moldova, Colegiul National "Petru Rareş" din Suceava, România, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de stat "Aleco Russo" din Bălţi, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chişinău. |
|---|
|
Activitatea didactică a catedrei a fost posibilă şi datorită activităţii personalului auxiliar condus de şefii de laboratoare. Pe parcursul anilor şefi de laboratoare au fost N. Burbulea, M. Rusanovschi, L. Storojenco, V. Serditenco, S. Gutium, I. Sanduţa. Dintre laboranţii superiori, inginerii şi tehnicienii ce au contribuit esenţial la asigurarea procesului de studii îi vom remarca pe V. Colodco, I. Poscriobîşev, G. Cuciuc, V. Casian, N. Țurcan ş. a. |
|---|
|
În prezent colectivul catedrei este format din 23 cadre didactice, dintre care 2 lucrează prin cumul, şi 7 cadre auxiliare. Membrii catedrei asigură procesul de studii la 9 facultăţi ale UTM, îndeplinind şi alte activităţi: Prof. univ., dr. hab. D. Țiuleanu este:
|
|---|
Conf. univ., dr. hab. V. Tronciu: Conf. univ., dr. S. Rusu este:
Această istorie a fost scrisă de către conf. univ., dr. Alexandru Rusu în perioada 2012-2014, fiind dedicată tuturor profesorilor şi membrilor personalului auxiliar ce au activat în cadrul Departamentului de Fizică în cei 50 ani de la fondarea acestuia în 1964. Au contribuit cu informaşii relevante: conf. univ., dr. Aurel Marinciuc, l. univ. T. Staruş, conf. univ., dr. C. Şerban, l. sup. E. Burdujan, metodist A. Sanduţa şi alţi membri ai Departamentului de Fizică. |
|---|