Pe parcursul anilor la catedra de Fizică s-au derulat cercetări în domeniul fizicii teoretice: teoria
supraconductibilităţii, teoria sistemelor dezordonate, a sticlelor de spin şi cvadrupolare, a gazului
dezordonat magneto-reţea, proprietăţile sistemelor de excitoni şi biexcitoni la înalte nivele
de excitare a semiconductoarelor, optica neliniară. Aceste direcţii de cercetare au fost dezvoltate de
prof. univ., dr. hab. M. Vladimir, conf. univ., dr. A. Rusu,
conf. univ., dr. S. Rusu, conf. univ., dr. P. Bardeţchi,
conf. univ., dr. hab. V. Tronciu.
Investigaţiile teoretice în fizică s-au efectuat, în ansamblu, în colaborare cu două
departamente de cercetare ale Institutului de Fizică Aplicată a Academiei de Ştiinţe a Republicii
Moldova, care reprezentau şi reprezintă şcoli ştiinţifice de talie mondială:
- Departamentul de fizică statistică condus de academicanul V. A. Moscalenco.
- Departamentul de teorie a semiconductoarelor şi electronică cuantică condus de academicianul S. A. Moscalenco.
În 50 ani de existenţă a catedrei de Fizică au fost publicate circa 1500 lucrări ştiinţifice
şi didactice, monografii, manuale, îndrumare metodico-didactice.
Monografii au elaborat prof. univ., dr. I. Samusi, prof. univ., dr. hab.
M. Vladimir, prof. univ., dr. hab. D. Țiuleanu
, conf.univ., dr. P. Bardeţchi, conf.univ., dr. S. Rusu,
manuale - prof.univ., dr. I. Samusi, conf. univ., dr. M. Marinciuc,
conf. univ., dr. S. Rusu, conf. univ., dr. A. Rusu. Au mai fost
elaborate cicluri de prelegeri, culegeri de probleme, lucrări de laborator asistate de calculator, softuri pentru
acestea ş.a.
S. Bulearschi, M. Vladimir şi
V. Tronciu au susţinut teze de doctor habilitat în ştiinţe
fizico-matematice. Au mai fost susţinute şi 12 teze de doctor în ştiinţe fizico-matematice.
Dintre multiplele rezultate ştiinţifice obţinute de prof. univ., dr. hab. Mihail Vladimir
vom remarca studiul sticlelor de spin în modelul Sherrinton-Kircpatrick în care s-a arătat coexistenţa
fazelor sticlă de spin şi feromagnetică, a sticlelor de spin cu clastere în modelul Frendenhammer,
a sticlelor cvadrupolare şi a gazului dezordonat magneoreţea (GDMR). Toate aceste modele constau din
particule cu spin întreg şi vacanţii cu spinul nul. Particulele interacţionează prin
intermediul interacţiunilor magnetice Iij şi nemagnetice Uij distribuite aleatoriu prin reţea cu
anumite densităţi de probabilitate. Sistemele dezordonate sunt caracterizate de dezordinea propriu zisă şi
de un element definitoriu – frustraţia. În cercetări s-a utilizat metoda diagramelor, ţinând
cont de principul staţionar al energiei libere calculându-se numărul enorm de mare de stări
metastabile şi valorile medii configuraţionale ale mărimilor termodinamice extensive (energiile
liberă şi internă entropia). Corelaţiile dintre stările metastabile pot fi evidenţiate
utilizând metoda replicilor simetrice.
Pentru modelul sticlelor de spin cu clastere s-a obţinut un sistem din douăzeci de ecuaţii
self-consistent pentru parametrii de ordine, care se examinează în vecinătăţile
temperaturilor critice şi în domeniul temperaturilor joase.
A fost elaborată teoria aliajelor supraconductoare la temperaturi joase în care s-a calculat densitatea
stărilor electronice pentru modelele Abricosov-Gorcov, Shiba-Rusinov unibandă cu impurităţi
magnetice, modelul Moscalenco bibandă cu impurităţi nemagnetice şi paramagnetice, pentru modelul
Keller-Benda a peliculelor subţiri supraconductoare în câmp magnetic extern paralel. Conform densităţii
stărilor electronice şi funcţiilor colaterale ei au fost calculaţi astfel de coeficienţi
cinetici cum ar fi viteza de relaxare a spinilor nucleelor, coeficientul de atenuare a ultrasunetului şi
componenta electronică a coeficientului conductibilităţii termice.
Privitor la teoria supraconductibilităţii la temperaturi înalte a fost elaborată o metodă
nouă de cercetare a modelului unibandă Hubbard, bazată pe formularea teoremei Vick generalizată
(TVG) ce include funcţii ireductibile care sunt nule în cazul teoremei Vick obiţnuite. Confotm TVG
a fost constrută o tehnică nouă a diagramelor pentru sisteme cu corelaţii electronice puternice.
S-a calculat funcţia Green biparticulă.
|